securiter

securiter
sē-cūrus, a, um, adj. [se = sine and cura], i. q. non or nibil curans, free from care, careless, unconcerned, untroubled, fearless, quiet, easy, composed.
I.
Lit.
A.
In a good sense (class.; cf. tutus); constr. absol., with de, ab, gen., or a rel.-clause:

ut, meis ab tergo tutis, securus bellum Nabidi inferam,

Liv. 31, 25:

securus solutusque,

id. 25, 39;

(with otiosus),

Quint. 5, 13, 59:

securus Hermippus Temnum proficiscitur,

Cic. Fl. 20, 46:

sine militis usu Mollia securae peragebant otia gentes,

Ov. M. 1, 100; 11, 423; 12, 129:

non secura quidem, fausto tamen omine laeta Mater abit templo,

id. ib. 9, 784; cf.:

a non securo Eumene,

Liv. 45, 19:

Ceres natā secura receptā,

easy now that she had found, Ov. M. 5, 572; cf. Tib. 1, 1, 77 (v. infra, b.):

de linguā Latinā securi es animi,

Cic. Att. 12, 52 fin.:

de bello Romano,

Liv. 36, 41:

de facilitate credentis,

Tac. A. 16, 2: securos vos ab hac parte reddemus, Planc. ap. Cic. Fam. 10, 24, 8; Curt. 9, 6, 24; so,

ab hac parte,

Suet. Tib. 11.— Comp.:

securior ab Samnitibus,

Liv. 9, 22:

Romani securi pro salute de gloriā certabant,

Tac. Agr. 26:

aut pro vobis sollicitior, aut pro me securior,

id. H. 4, 58.— With gen. ( poet. and in post-Aug. prose):

ne sis secura futuri,

Ov. M. 6, 137; so, suis ( gen. of sus), id. ib. 7, 435:

extremi sepulcri,

Stat. Th. 12, 781:

pelagi atque mei,

unconcerned about, Verg. A. 7, 304:

amorum germanae,

id. ib. 1, 350;

10, 326: poenae,

Hor. Ep. 2, 2, 17:

tam parvae observationis (Cicero),

Quint. 8, 3, 51:

odii,

Tac. Agr. 43:

potentiae,

id. A. 3, 28:

nec securam incrementi sui patiebatur esse Italiam,

Vell. 2, 109, 4:

qui (motus) Campaniam numquam securam hujus mali...vastavit,

Sen. Q. N. 6, 1, 2:

quem (rogum) uxoria pietas mortis secura conscendit,

Val. Max. 2, 6, ext. 14:

his persuadet, ut securo fugae suae Eumeni superveniant,

Just. 13, 8, 5:

periculi,

Curt. 5, 10, 15:

discurrunt securi casus ejus, qui supervenit ignaris,

id. 9, 9, 8 (v. infra, b.). —With rel.-clause:

gestit nummum in loculos demittere, post hoc Securus, cadat an recto stet fabula talo,

Hor. Ep. 2, 1, 176; id. S. 2, 4, 50 (opp. laboret); id. C. 1, 26, 6.— With ne and subj.:

ne quis etiam errore labatur vestrum quoque, non sum securus,

Liv. 39, 16, 6.—
b.
Of inanim. things.
(α).
Free from care, untroubled, tranquil, serene, cheerful, bright ( poet. and in post-Aug. prose):

deos securum agere aevum,

Lucr. 5, 82; 6, 58; Hor. S. 1, 5, 101:

quies (leti),

Lucr. 3, 211; 3, 939:

otia,

Verg. G. 3, 376:

dies,

Tib. 3, 4, 54:

merum,

id. 2, 1, 46:

mensa,

id. 3, 6, 30:

convivia,

Sen. Clem. 1, 26:

artus (Herculis),

Ov. M. 9, 240:

gaudia nato recepto,

id. ib. 7, 455:

summa malorum,

careless, id. ib. 14, 490:

olus,

i.e. of the careless idler, Hor. S. 2, 7, 30 et saep.; Quint. 10, 5, 8:

causae,

id. 11, 3, 151:

vox securae claritatis,

id. 11, 3, 64:

tempus securius,

more free from care, id. 12, 1, 20; cf.:

securior materia,

Tac. H. 1, 1 et saep.:

securos ab eo metu somnos,

Plin. 28, 9, 42, § 149. —With gen.:

vota secura repulsae,

safe against, Ov. M. 12, 199.—
(β).
Poet., that frees from care or anxiety:

latices,

Verg. A. 6, 715 (securos ab effectu, Serv. ad l. l.).—
B.
In a bad sense, careless, reckless, heedless, negligent (post-Aug. and very rare):

reus,

Quint. 6, 1, 14; cf. id. 4, 2, 55; 11, 3, 3.—Of abstract things: castrensis jurisdictio, easy, off-hand (shortly after, opp. gravis, intentus), Tac. Agr. 9:

luxus,

id. A. 3, 54.—
II.
Transf., object., of a thing or place, free from danger, safe, secure (not till after the Aug. period, and rare for the class. tutus):

hostis levis et velox et repentinus, qui nullum usquam tempus, nullum locum quietum aut securum esse sineret,

Liv. 39, 1:

domus,

Plin. Pan. 62, 7:

Tripolim securissimam reddidit,

Spart. Sev. 18:

securiorem,

Tac. Or. 3:

quorum (hominum) ea natura est, ut secura velint,

safety, security, id. ib. 37 fin. —With gen.:

subitā inundatione Tiberis non modo jacentia et plana urbis loca sed secura ejusmodi casuum implevit,

secure from such accidents, Tac. H. 1, 86.— Adv., in two forms,
A.
sē-cūrē.
1.
(Acc. to I.) Carelessly, heedlessly, fearlessly, unconcernedly, quietly (not ante-Aug.):

lente ac secure aliquid ferre,

Suet. Ner. 40; Plin. Ep. 1, 4, 3 (with neglegenter); Vell. 2, 129, 3; Val. Max. 4, 7, 1 ext. al.— Comp., Sen. Ep. 18, 8.—
2.
(Acc. to II.) Safely, securely, Plin. Ep. 2, 17, 6.—
B.
sēcūrĭter (late Lat.), Aug. in Joan. Ep. ad Parth. Tr. 10, 8.

Lewis & Short Latin Dictionary, 1879. - Revised, Enlarged, and in Great Part Rewritten. . 2011.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • Dureté Brinell — Schéma de principe L échelle de Brinell mesure la dureté des métaux, par la compression d une bille, généralement en acier, sur le matériau que l on désire tester. Sommaire 1 …   Wikipédia en Français

  • Relations entre la Russie et la Serbie — L amitié serbo russe est l une des plus importants amitiés en Europe[1]. C est au nom de l amitié serbo russe que la Russie a déclaré la guerre à l Autriche Hongrie en 1914 ou plus récemment que le parlement de Serbie a voté en 1999 une loi d… …   Wikipédia en Français

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”